SMnewstl.com COVALIMA, 15 Agostu 2026 — Primeiro-Ministru Kay Rala Xanana Gusmão, Ministro Agrikultura Peska Pekuária no Floresta (MAPPF), Marcos da Cruz “Mameta” no autoridade lokal, lansa fatuk Dahuluk projetu konstrusaun Irigasaun Maukola, iha Suku Beco, Postu Administrativu Suai Vila, Munisípiu Covalima.
Projetu ne’e nu’udar parte husi esforsu Governu atu hadi’a infraestrutura agríkola no aumenta produsaun ai-han iha territóriu, liuliu ba komunidade agrikultór sira iha área Maukola.
Konstrusaun sistema Irigasaun Maukola sei hala’o husi kompanhia Minarta Duta Hutama, husi Indonézia, ho valor kontratu hamutuk US$15 millaun, no sei hala’o durante tinan rua no balun.
Projetu ne’e sei kobre área to’o hektare 3.900, ne’ebé sei fó asesu ba sistema irigasaun ba área agríkola no bele kontribui ba aumentu produtividade agrikultór sira.
: ́
Ministru Agrikultura, Peskas, Pekuária no Floresta, Marcos Maumeta da Cruz, hatete katak konstrusaun Irigasaun Maukola importante tebes atu apoia dezenvolvimentu setor agrikultura.
“Irigasaun nu’udar infraestrutura bázika ida ne’ebé importante tebes ba agrikultura, tanba bee mak sai nu’udar fator prinsipál atu garante produsaun no produtividade iha setor ne’e.”dehan Ministro Marcos.
Ministru Marcos Subliña Governu kontinua fó prioridade ba dezenvolvimentu infraestrutura agríkola, tanba disponibilidade bee bele ajuda agrikultór sira atu aumenta produsaun no responde ba nesesidade merkadu.
“Ho sistema irigasaun di’ak, ita bele aumenta produtividade, aumenta produsaun ai-han no fó oportunidade di’ak liután ba agrikultór sira atu dezenvolve sira-nia atividade.”akresenta Nia.
́
Irigasaun Maukola la’ós infraestrutura foun. Sistema ne’e harii ona iha tempu Indonézia, maibé barragem iha área ne’e hetan estragu iha tinan 2004 no depois abandonadu.
Governu iha tinan 2014, durante Quintu Governu Konstitusionál, hahú halo dezeñu ba reabilitasaun no konstrusaun fali sistema irigasaun ne’e. Maibé, prosesu konstrusaun la konsege hala’o.
Iha tinan 2025, Governu aprova orsamentu atu hala’o konstrusaun no iha Outubru 2025 asina ona kontratu ba implementasaun projetu ne’e.
Projetu ne’e sei implementa ho apoiu konsulente Dongsung Engineering Co. Ltd, husi Repúblika Korea, ho valor US$888.610.
Primeiro-Ministru Kay Rala Xanana Gusmão, iha serimónia ne’e, husu ba kompanhia konstrutora atu hala’o servisu ho responsabilidade no tuir padraun tékniku no kualidade ne’ebé determina iha kontratu.
“Hau husu ba kompanhia atu halo servisu ho responsabilidade, tuir kontratu no tuir padraun ne’ebé determina, tanba projetu ida-ne’e importante ba povu.”Dehan PM Xanana.
PM Xanana mos apela ba komunidade lokal atu koopera no apoia prosesu konstrusaun, atu implementasaun projetu bele lao ho di’ak no evita obstákulu durante konstrusaun.
“Komunidade tenke koopera no apoia projetu ida-ne’e, tanba nia rezultadu sei fila fali ba komunidade no ba agrikultór sira.”Xefi Governu apela.
́
Prezidente Autoridade Munisípiu Covalima, Miguel Armada Cardoso, hato’o agradecimentu ba Governu, liuliu ba Ministériu Agrikultura, Peskas, Pekuária no Floresta, tanba konsege realiza projetu Irigasaun Maukola.
Tuie Nia konsidera serimónia lansamentu primeira pedra nu’udar momentu importante ba komunidade iha área Maukola, liuliu ba agrikultór sira ne’ebé hein hela sistema irigasaun ne’ebé bele apoia sira-nia atividade.
“Ami hato’o agradecimentu ba Governu tanba projetu ida-ne’e importante tebes ba komunidade Maukola, liuliu ba agrikultór sira. Ami hein katak konstrusaun bele lao ho di’ak no remata tuir tempu.”nia Agradese.
–
Ho área kobre to’o hektare 3.900, Irigasaun Maukola konsidera nu’udar infraestrutura estratéjika ida ba dezenvolvimentu agrikultura iha Munisípiu Covalima.
Governu espera katak projetu ne’e bele aumenta asesu agrikultór sira ba bee, hasa’e produtividade no produsaun agríkola, no iha tempu hanesan bele kontribui ba seguransa ai-han no dezenvolvimentu ekonomia lokal iha Covalima.












Komentariu