SMnews.com | Italia, 07 Maio 2026 – Sekretáriu Estadu ba Arte no Kultura, Jorge Soares Cristóvão, hato’o katak partisipasaun Timor-Leste iha espozisaun internasionál iha Italy marka momentu importante ida ba nasaun, tanba dala rua Timor-Leste konsege marka nia prezensa iha palcu arte mundial.
Iha eventu ida ne’e, Timor-Leste mai ho artista nain tolu ne’ebé lori obra sira ne’ebé refleta identidade kultura, istória no luta povu Timor-Leste.
Artista Maria Madeira aprezenta obra ida ne’ebé relata luta independénsia Timor-Leste no kontribuisaun feto Timoroan sira iha prosesu libertasaun nasaun.
Aleinde ne’e, obra “Tais Don” husi Veronica Maske Veronikae mos sai atrasaun boot ida. Maski artista ne’e la marka prezensa direta iha eventu, nia obra reprezenta husi nia oan-feto, Etson Caminha, ne’ebé lori tais ho ritmu tradisionál husi Ainaro no Lautém.
Enkuantu Juventino Madeira aprezenta obra video vizuál ida ne’ebé promove kultura no biodiversidade Timor-Leste ba komunidade internasionál, hodi hatudu identidade no istória Timoroan ba mundu.
“Iha momentu ida iha 2006, Timor-Leste hetan tristesa boot, maibé agora ita bele orgullu tanba iha kampañu nasional ida ne’ebé ema barak iha mundu tau atensaun ba artista Timor-Leste sira,” hateten SEAK ba jornalista sira iha Italia.
Nia mos louva kuradora Timor-Leste nia ne’ebé ho nia matenek no kompromisu bele hamutuk ideia artista nain tolu sira hodi cria espozisaun ida ne’ebé forte no representa dignidade nasaun.
Sekretáriu Estadu ne’e hateten katak paviliaun Timor-Leste iha komunikasaun di’ak ho nasaun sira hanesan Indonesia, Australia, Singapore no Portugal, maski balu la konsege partisipa malu tanba oras abertura ne’ebé kuaze hanesan.
Governu mos agradese ba parseiru sira ne’ebé kontinua fó apoiu ba paviliaun Timor-Leste iha Venice Biennale, inklui Senhora Beti, Senhor Saimon no Senhor Quit, ne’ebé durante ne’e fó apoiu máximu ba prezensa Timor-Leste iha eventu arte boot ida ne’e.
Governante ne’e afirma katak Venice Biennale hanesan espozisaun arte boot liu iha mundu. Husi nasaun atus tolu resin iha mundu, iha de’it nasaun 33 mak iha paviliaun nasional rasik, no ida ne’e hatudu katak partisipasaun Timor-Leste hanesan orgullu boot ida ba povu Timoroan.
Iha remata, Governu hato’o mensajen ba joven Timor-Leste sira ne’ebé iha talentu iha área músika, teatru no dansa atu kontinua prepara an, haburas kreatividade no eleva sira nia talentu ba nivel internasionál atu lori naran Timor-Leste ba mundu.(SMnewstl/)








Komentariu