SMnewstl.com Atauro, 25 Abril 2026 – Ministru Obras Públika, Samuel Marçal, hamutuk ho ekipa tékniku halo vizita ba Atauro hodi hare progresu servisu infraestrutura no identifika problema sira ne’ebé komunidade hasoru, liu-liu iha área bee no eletrisidade.

Iha vizita ne’e, Ministro obras Publikas hatete katak, Atauro iha poténsia boot tebes atu dezenvolve, liu-liu iha setor turizmu.

ADVERTISEMENT
SCROLL FILA BA NOTISIA


Tanba tuir Miniatro katak , kada semana turista lokal barak mai vizita ilha ne’e, ne’ebé hatudu katak sirkulasaun ekonomia iha rai laran hahú lao di’ak.

Lee Mós:
Gás Naturál Mosu Iha Área Maliana, PM Xanana to'o Kedas Fatin

“Turista lokal barak mai iha Atauro, ida ne’e sinal katak ekonomia iha rai laran hahú forte liu. Tanba ne’e, infraestrutura báziku hanesan estrada, bee no eletrisidade presiza hadia atu suporta dezenvolvimentu turizmu,” dehan MOP Samuel Marçal.

Ministru mos enfatiza katak estrada iha Atauro importante tebes atu fasilita movimentu ema no sirkulasaun ekonomia, inklui transporte produtu lokal husi área rural ba merkadu.

Lee Mós:
PM Xanana Fiar Adezaun TL Sai Membru ASEAN Sei Atrai Investimentu no Hasa’e Ekonomia TL

Nune’e Governu sei kontinua hadi’a ligasaun estrada entre suku no aldeia atu garante asesu di’ak ba komunidade sira.

Aleinde ne’e, MOP husu ba autoridade lokal atu proteje área tasi-ibun sira ne’ebé iha poténsia turístika, no evita konstrusaun uma aleatória iha fatin hirak ne’e, atu bele uza ba atividade komersiál hanesan restaurante no hotél iha futuru.

Governante ne’e Esplika ,Iha parte infraestrutura urbana, reabilitasaun estrada iha Atauro dadaun atinji ona 70%, ho orsamentu hamutuk $7 miliaun, no projetu ne’e responsabiliza husi kompania Tinolina Unipesoal Lda. Projetu ida ne’e inklui estrada protokolu no estrada iha bairu sira, ho planu atu remata iha fulan Juñu ka Jullu, depende ba disponibilidade material alkatraun.

Lee Mós:
PR Lú-olo Husu CNE ho Parpol Intensifika Edukasaun Sívika Bá Sidadaun

Governu reafirma katak dezenvolvimentu Atauro sei depende tebes ba melhoria infraestrutura báziku hanesan estrada, bee no eletrisidade, atu nune’e setor turizmu no peska bele dezenvolve ho sustentável iha futuru. (/SMnews)