Smnewstl.com | Dili, 20 Abril 2026 – Kazu disputa rai iha Aldeia Metin Laran, Suku Bebonuk, Postu Administrativu Dom Aleixo, Dili, hetan ona desizaun final hosi tribunál rua, ne’ebé obriga parte sira atu kumpri ho respeitu ba lei no independénsia sistema judisiál.

Tuir komunikadu imprensa ne’ebe Smnews asesu komfirma, desizaun judisiál kona-ba disputa rai iha Aldeia Metin Laran, Suku Bebonuk, Postu Administrativu Dom Aleixo, Dili, konfirmadu ona hosi Tribunal Primeira Instánsia no Tribunal Rekursu, hanesan aplikasaun direta ba lei vigór iha Timor-Leste.

Lee Mós:
Ramos-Horta:Revogasaun ba lei pesaun Vitalisia"La Presiza Lori B Tribunal Rekursu
ADVERTISEMENT
SCROLL FILA BA NOTISIA


Tuir klarifikasaun ne’ebé públika, desizaun refere rekoñese direitu propriedade lejítimu hosi Dr. Mari Bim Amude Alkatiri, no determina katak kumprimentu ba desizaun ne’e obrigatóriu ba parte hotu-hotu. Tribunál mos autoriza utilizasaun forsa polisiál, se nesesáriu, hodi asegura implementasaun desizaun tuir prazu legal ne’ebé estabelese.

Entretantu, iha preokupasaun públika kona-ba deklarasaun sira iha media sosiál, ne’ebé hatudu pozisaun atu la kumpri desizaun tribunál nian.

Lee Mós:
ME Inagura Eskola Ensinu Baziku Filial Omelai Iha Postu Administrativu Bobonaro

Situasaun ida-ne’e konsideradu hanesan tentativa atu kria konfuzaun iha sosiedade no hamenus kredibilidade instituisaun judisiál, ne’ebé tuir Konstituisaun tenke independente hosi influénsia saida de’it.

Fontes relevante sira konsidera katak membru públiku ne’ebé iha responsabilidade estadu nian tenke mantén kompromisu ho Konstituisaun no respeitu ba órgaun soberania, inklui tribunál sira.

Aksaun ka deklarasaun ne’ebé bele interpreta hanesan interferénsia iha prosesu judisiál bele lori implikasaun jurídika, polítika no morál.

Lee Mós:
Reitor UNPAZ: Horta ba PR no Xanana Gusmão PM, Povu Sente Ona Lider Rua Ne’e Nia Liman Fatin

Kazu ida-ne’e nia prosesu legal hala’o ona tuir meiu hotu-hotu ne’ebé lei permite, no parte ne’ebé envolvidu afirma katak kontinua fiar ba independénsia sistema judisiál timoroan nian, maski iha dezafiu no presáun públika iha nivel sosiál.

Autoridade sira husu ba komunidade atu respeita desizaun tribunál no evita asaun ka komentáriu ne’ebé bele perturba ordem públika no estabilidade institusionál. (/SMnews)