Defeza e Seguranca

TL-Australia Diskuti Kooperasaun Bilaterál Iha Setór Defeza No Seguransa

TL-Australia Diskuti Kooperasaun Bilaterál Iha Setór Defeza No Seguransa

Smnewstl.com 29-10-2021 (Dili) – Embaixadór Austrália iha Timor-Leste, Petter Roberts akompañadu husi adidu militár Austrália Colonel Richard Watson hasoru malu ho Xefe Estadu Maiór Jenerál FALINTIL Forsa Defeza Timor-Leste (F-FDTL), Brigadeiru Jenerál Calisto dos Santos ‘Coliati’ hodi diskutu kona-ba kooperasaun bilaterál entre nasaun rua bá futuru.

Embaixadór Austrália iha Timor-Leste, Petter Roberts hateten, enkontru ne’e hanesan enkontru annual entre ministériu defeza Timor-Leste ho ministériu defeza Austrália ne’eb’e sempre hala’o kada tinan, hodi ko’alia kona-ba kooperasaun servisu iha área defeza no seguransa, atu bele implementa programa priordades sira-ne’ebé estabelese ona.

“Enkontru ne’e enkontru annual enkontru Ministériu Defeza Timor-Leste ho Ministériu Defeza Austrália kona-ba kooperasaun entre Timor-Leste ho Austrália iha iha área seguransa iha área defeza, maibé tinan ida-ne’e importante liu, tanba ha’u fi’ar katak, durante corona vírus no mós inundasaun defeza ho defeza Austrália ho Timor-Leste nia kooperasaun aumenta ona. Entaun ami hakarak ko’alia kona-ba kooperasaun ne’e no haree bá futuru oinsá bele uza oportunidade ne’e atu hametin kooperasaun bá futuru,” dehan Embaixadór Petter Roberts, iha kuartel jenerál F-FDTL Ftuhada, Dili, sesta ne’e.

Diplomata ne’e informa, governu Austrália oferese ona proposta esbosu akórdu kooperasaun defeza entre Timor-Leste ho Austrália, objetivu prinsipál husi proposta ne’e mak atu fó direitu hanesan bá forsa defeza nasaun rua ne’e atu servisu besik liután hodi implementa programa prioridades sira.

“Proposta kona-ba oinsá bele kopera hamutuk no mós ko’alia kona-ba prioridade bá kooperasaun, agora maka kopera besik iha área responde bá corona vírus, pur-ezemplu atu harii fatin izolamentu no mós atu responde bá dezastre naturais iha inundasaun, kooperasaun iha peace keeping operation, no treinamentu no kapasidade,” dehan nia.

Fatin hanesan, Xefe Estadu Maiór Jenerál F-FDTL, Brigadeiru Jenerál Calisto dos Santos ‘Coliati’ hateten, programa kooperasaun bilaterál ne’ebé kada tinan F-FDTL hala’o ho forsa defeza Austrália ne’e hahú kedas iha tinan 2008 to’o ohin loron, atu profisionaliza no dezenvolve F-FDTL atu sai forsas defeza ne’ebé profisionál.

“Ida-ne’e programa bilaterál ne’ebé tinan-tinan Falintil-FDTL hala’o ho Austrália hahú kedas iha 2008 mai to’o agora, iha enkontru ne’e atu ko’alia kona-ba apoiu sira-ne’ebé governu Austrália partikularmente forsas defeza Austrália apoiu Falintil-FDTL hodi dezevolve ita-nia forsas armadas atu sai forsas armadas ida-ne’ebé profisionál,” dehan Brigadeiru Jenerál Coliati.

Brigadeiru Jenerál ne’e haktuir, desde rekrutamentu dahuluk F-FDTL iha tinan 2001 iha Aileu, governu Austrália ho Portugal fó ona apoiu bá F-FDTL liu-liu iha área rekursus umanus, rekursu material, treinamentu no seluk tan.

“Depois de rekrutamentu Austrália apoia Timor-Leste ho Falintil-FDTL iha área rekursus umanus, prepara ita-nia militares sira iha akademia militár Austrália, no mós prepara ita-nia militares sira iha área sira seluk, iha área lojístika, iha área administrasaun no mós iha área sira seluk oinsá atu haree kona-ba kilat, oinsá mak atu organiza kilat, oinsá mak atu halo manutesaun bá kilat no oinsá mak atu halo manutensaun bá área sira seluk,” tenik nia.

“Primeiru iha áreas rekursu umanus no mós sira fó apoiu ha rekursu materiais, rekursus materiais sira ajuda buat bart-barak liu-liu hanesan ekipamentu bá administrasaun ninian, hanesan ajuda komputadór, ajuda mós ekipamentus husi komunikasaun uza rádiu,” hatutan nia.

Durante enkontru, parte rua mós diskuti kona-ba kriasaun autoridade marítima, nune’e Austrália bele apoiu F-FDTL hodi hala’o missaun iha tasi ho di’ak, tanba autoridade marítima área ne’ebé importante tebes hodi asegura riku-soi Timor nian iha tasi laran.

“Atu garante tasi ita tenki halo preparativus, ita tenki prepara iha área rekursus umanus oinsá ita-nia militares sira iha kapasidade par atu bele opera iha tasi, atu bele hala’o sira-nia missaun iha tasi, depois atu hala’o missaun sem dúvida, ita presiza meius, meius mak saida.? Ita tenki presiza ró, ita tenki presiza aviaun par depois militares sira bele hala’o sira-nia servisu garantia seguransa iha tasi,” subliña nia.(ant)


NOTISIA RELEVANTE


Komentariu

CITIZEN JOURNALISM
x
error: