Smnewstl.com-Ministru Administrasaun Estatál, Tomás do Rosário Cabral, reprezenta ofisialmente Ministru Negósiu Estranjeiru no Kooperasaun durante vizita Estadu,Prezidente Repúblika, José Ramos-Horta nian ba Guiné-Bissau. Vizita ne’e hala’o iha ámbitu Simeira Komunidade País sira Lian Portugés nian (CPLP), ne’ebé hala’o iha Guiné-Bissau, iha ne’ebé líder sira halibur hamutuk hodi hametin integrasaun rejionál no koperasaun entre nasaun luzófonu sira.

Tuir karta ofisiál Ref. Nú.: 70/MNEC/VII/2025, iha loron 4 Jullu 2025, Ministru Negósiu Estranjeiru no Kooperasaun husu atu Ministru Administrasaun Estatál sai nu’udar reprezentante ofisiál durante misaun importante ida-ne’e, tanba Ministru Negósiu Estranjeiru akompaña Primeiru-Ministru Timor-Leste iha vizita ofisiál ida ba Singapura, ne’ebé akontese hosi loron 16 to’o 19 Jullu ne’e.

Durante vizita ofisiál Estadu nian ne’e, Prezidente José Ramos-Horta simu kondekorasaun nasionál aas liu Guiné-Bissau nian, Medalla Amílcar Cabral, durante serimónia estadu solene ida. Onra ne’e konfere liu hosi Dekretu Prezidensiál Nú. 20/2025, ne’ebé asina iha loron 14 fulan-jullu hosi Prezidente Guiné-Bissau, Jenerál Umaro Sissoco Embaló.
Kondekorasaun ne’e rekoñese Prezidente Ramos-Horta nia papél desizivu iha luta ba autodeterminasaun no independénsia povu Timor-Leste nian, nune’e mós ninia kontribuisaun ne’ebé folin boot hodi konsolida pás, demokrasia, no solidariedade entre povu afrikanu no luzófonu sira, tuir Amílcar Cabral nia ideál sira.

Serimónia ne’e hala’o durante vizita ofisiál Laureadu Nobel da Pás nian ba Guiné-Bissau, ho objetivu atu hametin lasu amizade, maun-alin, no kooperasaun entre nasaun rua ne’e. Prezidente Embaló subliña katak vizita ne’e destaka kualidade elevadu sira hosi estadista timoroan nian no espresa respeitu aas hosi povu guiniense ba kontribuisaun Ramos-Horta nian hodi hametin relasaun sira entre Guiné-Bissau ho Timor-Leste.


Medalla Amílcar Cabral, estabelese hosi Lei númeru 4/73 loron 24 fulan-setembru, reprezenta onra nasionál aas liu hosi Guiné-Bissau no kondekoradu ho solenidade ne’ebé rezerva ba aktu sira Estadu nian, reflete importánsia diplomátiku signifikativu hodi hametin relasaun sira entre nasaun luzófonu rua ne’e. (*/Smnews)


Komentariu