Smnewstl.com 03-09-2021 (Dili) — Ezersísiu Harii Hamutuk nu’udar ezersísiu multilaterál ne’ebé kompostu husi nasaun 5 hanesan, Timor-Leste, Amérika, Austrália, Nova Zelándia no Japaun tuir planu sei remata iha loron 21 fulan Setembru tinan 2021.

Oras ne’e daudaun, atividade ezersísiu Harii Hamutuk ne’e, implementa hela iha postu administrativu Tilomar Munisípiu Covalima, Hera no fatin seluk tan hodi dada bee moos bá komunidade sira, inklui harii eskola, klínika no seluk tan, tanba ne’e sei remata iha dia 21 fulan Setembru tinan ida-ne’e.

ADVERTISEMENT
SCROLL FILA BA NOTISIA


Xefe Estadu Maiór Jenerál FALINTIL Forsa Defeza Timor-Leste (F-FDTL), Tenente Jenerál Lere Anan Timur hateten, ezersísiu Harii Hamutuk ne’e hala’o kada tinan ne’ebé foka liu bá apoiu umanitáriu liu-liu harii infraestrutura hanesan, eskola, klínika, bee moos no seluk tan iha Timór laran tomak ne’ebé ho kualidade di’ak tebes hodi apoiu komunidade sira.

Maske Timor-Leste aplika hela estadu emerjénsia, serka sanitária no konfinamentu obrigatóriu, maibé ezersísiu Harii Hamutuk kontinua hala’o atividade, tanba kumpre nafatin protokolu kona-ba prevensaun Covid-19 ne’ebé Ministériu Saúde fó sai ona.

“Ezersísiu harii hamutuk ne’ebé ké ita hala’o tinan-tinan, ezersísiu harii hamutuk foka liu bá apoiu umanitáriu harii infraestrutura, dada bee moos, halo klínika. Entaun harii hamutuk ita halo ona, apesar de corona agora variante foun, maibé kumpre regras saúde mundiál ninian, ami hala’o nafatin tinan ida-ne’e, sei remata iha dia 21 de Setembru, ita-nia maluk sira-ne’ebé halo parte bá ezersísiu harii hamutuk hala’o dadauk servisu iha Tilomar, Hera liu-liu dada bee moos,” informa Tenente Jenerál Lere Anan Timur, iha komferénsia imprensa sesta ohin iha kuartel jenerál Fatuhada, Dili.

Lere Anan Timur esplika, ezersísiu Harii Hamutuk ne’e la’ós de’it fó vantajen bá komunidade sira, maibé kapasita mós enjiñeiru sira F-FDTL sira liu husi servisu hamutuk ho nasaun Austrália, Amérika, Nova Zelándia no Japaun ne’ebé iha ona esperiénsia.

“Ninia vantajen bá ezersísiu harii hamutuk atu la’ós de’it benefisia ita-nia komunidade kona-ba apoiu sira-ne’ebé fó, maibé kapasita liután ita-nia enjiñeiru sira liu-liu enjeñaria, porque Austrália, Amérika, Nova Zelándia, paíz ida-ne’ebé maduru, paíz ida-ne’ebé iha esperiénsia barak,” tenik nia.

Alem de ne’e, liu husi ezersísiu Harii Hamutuk ne’e mós, forsa enjeñaria sira bele hala’o sira-nia knár no misaun iha rai laran, maibé mós tuir kompromísiu internasionál bá futuru, atividade refere bele hala’o mós iha estranjeiru, bainhira presiza Timor-Leste nia apoiu.

Xefe Estadu Maiór F-FDTL, Tenente Jenerál Lere Anan Timur dehan, atividade ezersísiu Harii Hamutuk ne’e hala’o tinan ida dala ida.

Ne’eduni, to’o oras ne’e, sira konsege harii infraestrutura sira hanesan eskola, klínikas, dada bee moos no seluk iha munisípiu hanesan, Manatutu liu-liu iha postu administrativu Laleia, Lospalos no seluk tan iha territóriu Timor laran tomak ne’ebé ho kualidade di’ak tebes.

“Liu husi ezersísiu ida-ne’e bele kapasita ita-nia enjeñaria atu bele hala’o ita-nia knár, sira-nia misaun tantu iha rai laran no mós tuir ita-nia kompromísiu internasionais bele mós aban bairua halo iha li’ur apoiu ita-nia maluk sira-ne’ebé presiza ita-nia apoiu, ha’u atu informa bá ita-nia komunidade no informa bá povu Timor-Leste tomak katak, ezersísiu harii hamutuk la’o nafatin liu-liu tinan-tinan dala ida,” hatete Lere.

Entretantu, totál efetivu husi F-FDTL liu-liu enjeñaria ne’ebé apoiu iha atividade ezersísiu Harii Hamutuk ne’e hamutuk na’in 213, Japaun na’in 6, no mós efetivu balun husi Austrália, Amérika, Nova Zelándia no Japaun.(ant)

Lee Mós:
Uniaun Europeia Kongratula Primeiru Ministru Kay Rala Xanana Gusmão